http://www.clothingattesco.com/
http://www.jocoteca.ro/index.html
sâmbătă, 23 noiembrie 2013
duminică, 10 noiembrie 2013
METODA TEMPERATURII BAZALE
* De ce aveti nevoie : un termometru digital ( nu unul obisnuit fiindca acesta nu reflecta destul de bine schimbarea de temperatura) si un grafic ( de exemplu, un grafic pe hartie milimetrica).
* Ce trebuie sa faceti : sa va luati temperatura in fiecare dimineata, imediat dupa ce va treziti, inainte de a face orice activitate. Este recomandabil sa: a) va luati temperatura in aceeasi zi la aceeasi ora si b) sa va luati temperatura dupa cel putin 3 ore de somn. ( daca va luati temperatura cu cel mult 90 de minute dupa ora obisnuita, puteti considera ca temperatura dvs a crescut cu cca 0.01 pe 30 de minute). Temperatura se ia oral (sub limba) sau vaginal ( se considera ca temperaturile vaginale sunt mai stabile).
* Ce se intampla cu corpul dumneavoastra in timpul unui ciclu : imediat dupa menstruatie, veti observa ca temperatura dumneavoastra este destul de scazuta ( in general sub 36.5, dar depinde de la persoana la persoana). Veti observa insa ca temperatura dumneavoastra va incepe la un moment dat sa creasca. Graficul dumneavoastra va arata ca o scara cu 2 trepte. Prima treapta este perioada pre-ovulatorie, iar a doua treapta este cea post-ovulatorie ( se mai numeste si faza luteala). Astfel, puteti considera ca ati ovulat in ziua in care temperatura incepe sa creasca pentru cel putin 3 zile ( vezi mai jos pentru exceptii) si se mentine in doua treapta.
* Modelul de mai sus este cel ideal si nu numai ca e destul de greu ca toate femeile sa aiba norocul sa aiba un astfel de model ideal, dar el se poate schimba chiar in cazul unei singure femei (stres, calatorii etc). Mai jos sunt cateva "trucuri" care sper sa va ajute in intelegerea graficului dvs
*Linia de delimitare a celor doua trepte : dupa terminarea menstruatiei, observati care este cea mai mare temperatura in urmatoarele 6 zile. Marcati ziua / temperatura respectiva pe grafic. Observati care este prima temperatura mai mare decat cea dinainte. Numarati 6 zile inapoi si observati care este ziua cu temperatura cea mai mare. Aceasta linie va fi linia de delimitare a celor doua trepte. Trageti o linie deasupra acestei temperaturi ( cu cca 0.01 mai sus ). Stiu ca suna cam dificil, dar este foarte folositor. Aceasta linie este folositoare mai ales fiindca astfel va puteti calcula faza post-ovulatorie ( prima zi deasupra liniei este prima zi a acestei faze).
EXEMPLU: menstruatia a durat 5 zile. Numar 6 zile dupa menstruatie si observ ca in ziua a 7-a am avut temperatura cea mai mare, de 36.47. Observ ca in ziua a 17-a am avut o temperatura de 36.56. Numar 6 zile inapoi si observ ca temperatura cea mai mare a fost in ziua a 14-a, de 36.40. trag o linie deasupra acestei temperaturi.
* La ce va foloseste sa stiti cat de lunga este faza post-ovulatorie :
1. faza aceasta este in general intre 10-16 zile. Se spune ca, cu cat este mai lunga, cu atat o persoana va prezenta posibilitati mai mici de pierdere a sarcinii( de exemplu, femeile cu o faza post-ovulatorie de 8-9 zile s-ar putea sa aiba probleme cu mentinerea unei sarcini, desi acest lucru nu este imposibil!)
2. faza aceasta este in general aceeasi in cazul unei femei ( de exemplu, o femeie va observa ca are de obicei o perioada post-ovulatorie de 12 zile, niciodata mai mult de 14). Acest lucru va ajuta sa calculati cand va veni urmatoarea menstruatie prin simpla numarare a zilelor de deasupra liniei.
3. daca faza aceasta este mai lunga decat de obicei, puteti sa considerati ca sunteti insarcinata ( mai ales in cazul in care perioada post-ovulatorie este mai lunga de 18 zile) sau puteti considera ca ceva nu este "in regula" cu corpul dvs. (caz in care va recomand vizita la un medic de specialitate).
* In faza pre-ovulatorie, temperatura scade brusc si apoi creste brusc - puteti considera ca ziua in care temperatura a scazut brusc este ziua in care ati ovulat, desi ar fi mai bine sa verificati acest lucru si in functie de linia descrisa mai sus ( si alte semne care vor fi discutate mai jos).
* Linia de delimitare optionala ~ daca vi se pare ca metoda de mai sus este prea dificila, puteti folosi o linie optionala ( insa aceasta nu este la fel de sigura ca cea de sus). Observati temperatura cea mai mare in cele 10 zile dupa terminarea mentsruatiei si trageti o linie deasupra ei. In momentul in care o temperatura este deasupra liniei puteti considera ca ati ovulat si ca sunteti in faza post-ovulatorie.
**** Atentie 1: temperatura dumneavoastra va fi influentata de unul dintre urmatorii factori : lipsa de somn, modificarea temperaturii camerei ( este recomandata in astfel de cazuri luarea temperaturii in mod vaginal), alcool, raceala, stres, miscare samd.
**** Atentie 2 : in cazul in care nu puteti observa existenta a doua trepte in graficul dumneavoastra, se poate considera ca nu ati ovulat. Este recomandata vizitarea medicului in cazul in care constatati ca aveti cicluri anovulatorii ( puteti avea menstruatie chiar daca nu ovulati! ).
* De ce aveti nevoie : un termometru digital ( nu unul obisnuit fiindca acesta nu reflecta destul de bine schimbarea de temperatura) si un grafic ( de exemplu, un grafic pe hartie milimetrica).
* Ce trebuie sa faceti : sa va luati temperatura in fiecare dimineata, imediat dupa ce va treziti, inainte de a face orice activitate. Este recomandabil sa: a) va luati temperatura in aceeasi zi la aceeasi ora si b) sa va luati temperatura dupa cel putin 3 ore de somn. ( daca va luati temperatura cu cel mult 90 de minute dupa ora obisnuita, puteti considera ca temperatura dvs a crescut cu cca 0.01 pe 30 de minute). Temperatura se ia oral (sub limba) sau vaginal ( se considera ca temperaturile vaginale sunt mai stabile).
* Ce se intampla cu corpul dumneavoastra in timpul unui ciclu : imediat dupa menstruatie, veti observa ca temperatura dumneavoastra este destul de scazuta ( in general sub 36.5, dar depinde de la persoana la persoana). Veti observa insa ca temperatura dumneavoastra va incepe la un moment dat sa creasca. Graficul dumneavoastra va arata ca o scara cu 2 trepte. Prima treapta este perioada pre-ovulatorie, iar a doua treapta este cea post-ovulatorie ( se mai numeste si faza luteala). Astfel, puteti considera ca ati ovulat in ziua in care temperatura incepe sa creasca pentru cel putin 3 zile ( vezi mai jos pentru exceptii) si se mentine in doua treapta.
* Modelul de mai sus este cel ideal si nu numai ca e destul de greu ca toate femeile sa aiba norocul sa aiba un astfel de model ideal, dar el se poate schimba chiar in cazul unei singure femei (stres, calatorii etc). Mai jos sunt cateva "trucuri" care sper sa va ajute in intelegerea graficului dvs
*Linia de delimitare a celor doua trepte : dupa terminarea menstruatiei, observati care este cea mai mare temperatura in urmatoarele 6 zile. Marcati ziua / temperatura respectiva pe grafic. Observati care este prima temperatura mai mare decat cea dinainte. Numarati 6 zile inapoi si observati care este ziua cu temperatura cea mai mare. Aceasta linie va fi linia de delimitare a celor doua trepte. Trageti o linie deasupra acestei temperaturi ( cu cca 0.01 mai sus ). Stiu ca suna cam dificil, dar este foarte folositor. Aceasta linie este folositoare mai ales fiindca astfel va puteti calcula faza post-ovulatorie ( prima zi deasupra liniei este prima zi a acestei faze).
EXEMPLU: menstruatia a durat 5 zile. Numar 6 zile dupa menstruatie si observ ca in ziua a 7-a am avut temperatura cea mai mare, de 36.47. Observ ca in ziua a 17-a am avut o temperatura de 36.56. Numar 6 zile inapoi si observ ca temperatura cea mai mare a fost in ziua a 14-a, de 36.40. trag o linie deasupra acestei temperaturi.
* La ce va foloseste sa stiti cat de lunga este faza post-ovulatorie :
1. faza aceasta este in general intre 10-16 zile. Se spune ca, cu cat este mai lunga, cu atat o persoana va prezenta posibilitati mai mici de pierdere a sarcinii( de exemplu, femeile cu o faza post-ovulatorie de 8-9 zile s-ar putea sa aiba probleme cu mentinerea unei sarcini, desi acest lucru nu este imposibil!)
2. faza aceasta este in general aceeasi in cazul unei femei ( de exemplu, o femeie va observa ca are de obicei o perioada post-ovulatorie de 12 zile, niciodata mai mult de 14). Acest lucru va ajuta sa calculati cand va veni urmatoarea menstruatie prin simpla numarare a zilelor de deasupra liniei.
3. daca faza aceasta este mai lunga decat de obicei, puteti sa considerati ca sunteti insarcinata ( mai ales in cazul in care perioada post-ovulatorie este mai lunga de 18 zile) sau puteti considera ca ceva nu este "in regula" cu corpul dvs. (caz in care va recomand vizita la un medic de specialitate).
* In faza pre-ovulatorie, temperatura scade brusc si apoi creste brusc - puteti considera ca ziua in care temperatura a scazut brusc este ziua in care ati ovulat, desi ar fi mai bine sa verificati acest lucru si in functie de linia descrisa mai sus ( si alte semne care vor fi discutate mai jos).
* Linia de delimitare optionala ~ daca vi se pare ca metoda de mai sus este prea dificila, puteti folosi o linie optionala ( insa aceasta nu este la fel de sigura ca cea de sus). Observati temperatura cea mai mare in cele 10 zile dupa terminarea mentsruatiei si trageti o linie deasupra ei. In momentul in care o temperatura este deasupra liniei puteti considera ca ati ovulat si ca sunteti in faza post-ovulatorie.
**** Atentie 1: temperatura dumneavoastra va fi influentata de unul dintre urmatorii factori : lipsa de somn, modificarea temperaturii camerei ( este recomandata in astfel de cazuri luarea temperaturii in mod vaginal), alcool, raceala, stres, miscare samd.
**** Atentie 2 : in cazul in care nu puteti observa existenta a doua trepte in graficul dumneavoastra, se poate considera ca nu ati ovulat. Este recomandata vizitarea medicului in cazul in care constatati ca aveti cicluri anovulatorii ( puteti avea menstruatie chiar daca nu ovulati! ).
vineri, 1 noiembrie 2013
Din ce nutrienți ne luăm energia?
În general, o masă care să furnizeze energie ar trebui să conțină mulți carbohidrați, magneziu, fier, potasiu, vitamina B și ceva proteine.- magneziul este vital în multe reacţii biochimice din organism responsabile pentru producerea de energie, și este implicat în procesul de transformare a glucozei din sânge în energie
- fierul măreşte capacitatea celulelor roșii din sânge de a transporta oxigenul la muşchi, deci de a-i alimenta cu energie
- potasiul ajută la menținerea unui nivel optim de energie
- complexul vitaminic B stimulează funcțiile corpului și cea de producere a energiei
- proteinele sunt moleculele de bază ale materiei vii, contribuind la dezvoltarea normală a organismului; proteinele au numeroase funcții, inclusiv funcții de susținere a furnizării de energie, printre care transportarea oxigenului și a acizilor grași în sistemul circulator, catalizarea reacțiilor metabolice etc
Care sunt alimentele cele mai energizante?
- germenii și vlăstarii (semințele germinate și plăntuțele de legume sau de cereale) sunt plini de energie. Sunt alimente care ajută la revitalizarea și regenerarea organismului, deoarece conțin concentrații mari de antioxidanti, precum și multe minerale, proteine, enzime și fibre
- spanacul, broccoli-ul, dovleceii, sparanghelul (legumele proaspete verzi) conțin întregul complex de vitamine B, precum şi magneziu şi fier. Broccoli-ul este şi o sursă bună de coenzima Q10, extrem de importantă în producerea de energie la nivel celular. Dovleceii au un conţinut ridicat de minerale şi vitamina C, au efect detoxifiant, fortifică funcția digestivă și echilibrează nivelului zahărului din organism, asigurând o rezervă constantă de energie
- cartofii dulci și orezul brun sunt surse bune de carbohidrați
- strugurii conțin magneziu; alte fructe energizante: căpșunele, merele, piersicile; piersicile au un conţinut ridicat de apă, reglează funcţionarea intestinelor şi îmbunătăţesc compoziţia sângelui; piersicile sunt foarte energizante, uşor asimilabile de organism, generând o revigorare instantanee
- seminţele de in și cânepă conţin mari cantităţi de acizi graşi esenţiali omega-3 şi omega-6, prezenţi într-un echilibru perfect; aceştia sunt importanţi în producerea de energie şi transportul de oxigen la celule
- seminţele de floarea-soarelui conţin magneziu, fier, cupru, vitaminele B, acizi graşi esenţiali, zinc şi fier, fiind o sursă excelentă de proteine.
- cerealele - conțin complexul vitaminic B; ovăzul nu este doar plin de substanţe nutritive, dar ajută la menţinerea constantă a nivelului de glucoză din sânge, ceea ce înseamnă o bună concentrare şi atenţie
- nucile si produsele derivate din ele conțin proteine și carbohidrați și grăsimi sănătoase
- mierea este o altă sursă de carbohidrați, și deci un energizant eficient
- apa
Alte sfaturi legate de energizarea prin alimentație
Micul dejun ar trebui să furnizeze multă energie. Se recomandă consumul de cereale integrale cu lapte (chiar și vegetal) și fructe (banane, piersici, căpșune, mere).Fructele conțin o cantitate considerabilă de glucoză pe care corpul o convertește în energie. Majoritatea fructelor sunt digerate în doar jumătate de oră, ceea ce înseamnă că sunt o gustare care oferă aproape instant energie, fiind potrivite pentru gustările dintre mesele principale.
Prânzul trebuie să fie bogat în carbohidrați, și cu puține grăsimi. Dacă copilul urmează să aibă o activitate sportivă mai intensă, se recomandă să servească masa cu 2-3 ore înainte de efortul fizic, pentru ca organismul să aibă timp pentru a converti mâncarea în energie. Se recomandă un consum de proteine rezonabil (de ex. nuci, semințe, carne slabă) și carbohidrați mai puțini grași.
Carnea este, într-adevăr, o sursă de proteine, dar nu trebuie să exagerăm cu ea pentru că se digeră destul de greu, în comparație cu alte alimente, surse de proteine. Digestia consumă din energie, deci este foarte important ca procesele digestive să fie eficiente.
Hidratarea are un impact direct asupra nivelului de energie. Copiii activi trebuie să se hidrateze în timpul activităților fizice pentru a preveni deshidratarea, susține nutritionistul Dr. Jackie Berning. Tot el spune că sucurile din fructe și băuturile acidulate nu conțin electroliții potriviți (responsabilii de particulele electrice care ajută organismul să funcționeze normal), și conțin prea mult zahăr pentru a fi benefice.
miercuri, 23 octombrie 2013
Tabelul face referire la valoarea procentuală a fiecărei substanțe
nutritive per 100 gr de aliment raportat la necesarul zilnic (%DV).
Valorile prezentate în tabel sunt valori maxime, asimilarea substanțelor
nutritive fiind strâns legată de capacitatea de absorbție a
organismului precum și de modalitatea de preparare a alimentului. Însă
informațiile pot fi foarte utile în special celor care au optat pentru
un stil alimentar vegetarian.
| Vitamina A | caise (40%), broccoli (12%), pepene galben (70%), morcovi (330%), dovleac (104%), spanac (209%), ficat de vițel (1500%), cartofi dulci (400%), pepene (11%), papaya (20%), fasole verde (15%), varză (150%), sparanghel (15%), nap (152%), grapefruit (15%), ardei (60%), praz (34%), roșie (17%), pătrunjel (13% 2 linguri), salată verde (170%), prune uscate (25%), cătină, rubarbă (4%), smochine, mango |
| Vitamina B1 | semințe de in (100%), migdale (45%), semințe de susan (45%), semințe de floarea soarelui (105%), sparanghel (60%), linte (10%), fasole uscată (10%), usturoi (16%), cătină, smochine, mango |
| Vitamina B2 | ficat de vițel (180%), soia (14%), ouă (30%), dovlecel (9%), ciuperci (15%), cătină, smochine, mango |
| Vitamina B3 | ficat de vițel (70%), alune (60%), pui (70%), curcan (40%), ciuperci (22%), pește, porumb (10%), mango |
| Vitamina B5 | ficat de vițel (70%), ouă (10%), avocado (15%), ciuperci (19%), porumb (10%), soia, semințe de floarea soarelui, cereale integrale, germeni de grâu, mazăre, alune, mango |
| Vitamina B6 | ficat de vițel (45%), cartofi dulci (15%), cod (20%), semințe de floarea soarelui (60%), pui (35%), curcan (30%), cartofi (15%), ardei (15%), praz (10%), avocado (13%), usturoi (68%), dovlecel (11%), cătină, mango |
| Vitamina B9 | cătină, smochine |
| Vitamina B12 | ficat de vițel (1450%), somon (90%), sardine (290%), cod (15%), ouă (20%), vită (40%), scoici, borș de casă, murături, rejuvelac, lapte și produse din lapte |
| Vitamina B17 | sâmburi de caisă, caise, mei, hrișcă, fasole, măcriș, mure, migdale, semințe de dovleac |
| Antioxidanți | avocado, sfeclă roșie, fructe de pădure, broccoli, varză, morcovi, pește, usturoi, struguri, ceai verde, nuci, ceapă, ardei iute, prune, stafide, semințe, cartofi dulci, roșie, măcriș, germeni de grâu, lămâie, afine |
| Vitamina C | caise (15%), mere (12%), broccoli (135%), pepene galben (60%), dovleac (16%), cartofi dulci (35%), pepene (10%), papaya (100%), mazăre (23%), fasole verde (20%), varză de bruxelles (140%), conopidă (85%), ceapă (15%), cartofi (15%), varză (57%), banane (15%), sfeclă roșie (12%), nap (30%), grapefruit (64%), portocală (88%), căpșuni (100%), ardei (200%), praz (20%), ananas (80%), roșie (20%), avocado (16%), kiwi (130%), usturoi (60%), dovlecel (28%), lămâie (76%), prune (18%), zmeură (50%), pătrunjel (17% 2 linguri), salată verde (37%), afine (20%), cătină, rubarbă (15%) |
| Vitamina D | somon (120%), sardine (110%), ulei de pește, ouă (10%), ciuperci (6%) |
| Vitamina E | migdale (135%), semințe de floarea soarelui (180%), germeni de grâu, cătină |
| Vitamina F | cătină |
| Vitamina K | spanac (616%), morcovi (17%), soia (23%), mazăre (32%), fasole verde (17%), varză de bruxelles (210%), conopidă (20%), varză (85%), sparanghel (60%), castravete (20%), nap (460%), praz (60%), fasole uscată (10%), avocado (26%), țelină (35%), struguri (16%), alge (80%), prune (10%), zmeură (10%), pătrunjel (155% 2 linguri), salată verde (120%), afine (30%), cătină |
| Vitamina P | cătină |
| Magneziu | semințe de in (100%), migdale (75%), semințe de susan (90%), caju (75%), soia (20%), semințe de floarea soarelui (80%), semințe de dovleac (150%), quinoa (40%), hrișcă (12%), mei (10%), secară (30%), orez brun (10%), fasole uscată (10%), alge (30%), ciuperci (6%), lămâie, cătină, prune |
| Calciu | lapte de vacă 2% (12%), semințe de susan (100%), iaurt (18%), nap (13%), usturoi (25%) , alge (16%), scorțișoară (5% 2 linguri), brânză, somon, sardine, creveți, semințe de mac, prune uscate, cartofi, pudră de roșcove, soia, migdale, ciuperci, morcovi, creson, semințe de in, pește, ouă, legume verzi și alte plante cu frunze verzi, fasole, mazăre, quinoa, semințe de susan, citrice, cătină, rubarbă (10%), prune, smochine |
| Fier | semințe de susan (80%), soia (29%), semințe de dovleac (45%), măsline (18%), semințe de chimion (15% o lingură), sparanghel (12%), praz (10%), linte (17%), fasole uscată (12%), năut (13%), alge (15%), pătrunjel (3% 2 linguri), gulbenuș de ou, scoici, alge, toate plantele cu frunze verzi, broccoli, mazăre, sfeclă roșie, fructe uscate, cereale, mei, orez, pește, lămâie, afine, cătină, rubarbă, prune, mango |
| Mangan | spanac (46%), cartofi dulci (25%), semințe de in (250%), migdale (135%), semințe de susan (135%), caju (75%), nuci (160%), alune (105%), grâu integral (30%), soia (40%), semințe de floarea soarelui (105%), semințe de dovleac (220%), mazăre (28%), fasole verde (12%), quinoa (100%), banane (15%), hrișcă (20%), sfeclă roșie (20%), mei (13%), ovăz (25%), orz (15%), orez brun (45%), spelta (115%), căpșuni (20%), praz (24%), ananas (46%), linte (17%), fasole uscată (21%), năut (51%), struguri (35%), usturoi (90%), zmeură (40%), ciuperci (13%), afine (20%), smochine |
| Acid folic | spanac (36%), broccoli (14%), ficat de vițel (90%), alune (60%), semințe de floarea soarelui (60%), conopidă (15%), quinoa (40%), sparanghel (12%), sfeclă roșie (30%), nap (28%), ardei (10%), praz (15%), linte (45%), fasole uscată (32%), avocado (20%), năut (42%), alge (45%), pătrunjel (3% 2 linguri), salată verde (31%) |
| Potasiu | cartofi dulci (15%), cartofi (15%), banane (12%), sfeclă roșie (12%), vânătă (6%), fasole uscată (12%), avocado (15%), dovlecel (8%), ciuperci (10%), lămâie, afine, cătină, rubarbă, prune , smochine (20%), mango |
| Fosfor | ficat de vițel (45%), semințe de in (50%), migdale (45%), semințe de susan (60%), caju (60%), soia (23%), ouă (30%), iaurt (10%), semințe de floarea soarelui (60%), semințe de dovleac (120%),pui (25%), curcan (20%), quinoa (40%), mei (10%), orz (10%), linte (17%), fasole uscată (13%), năut (15%), usturoi (16%), lămâie, afine, cătină, rubarbă, smochine |
| Cupru | ficat de vițel (800%), semințe de in (50%), migdale (60%), semințe de susan (219%), caju (105%), nuci (80%), alune (60%), semințe de floarea soarelui (90%), orz (15%), spelta (35%), nap (13%), linte (12%), fasole uscată (10%), năut (17%), afine, mango |
| Zinc | ficat de vițel (80%), semințe de susan (45%), semințe de dovleac (45%), curcan (15%), vită (40%), spelta (25%), lămâie, afine |
| Seleniu | somon (60%), semințe de susan (45%), cod (70%), ouă (40%), semințe de floarea soarelui (80%), pui (40%), curcan (50%), ovăz (7%), secară (150%), orz (25%), orez brun (12%), usturoi (20%), ciuperci (10%), rubarbă |
| Iod | lapte de vacă 2% (16%), ouă (30%), iaurt (23%), alge (1380%), ulei de pește, pește, semințe de floarea soarelui |
| Proteine | ficat de vițel (60%), somon (50%), sardine (45%), alune (45%), cod (50%), soia (30%), ouă (20%), semințe de dovleac (45%), pui (65%), curcan (65%), vită (50%), spelta (30%), linte (17%), fasole uscată (16%), năut (17%), drojdia inactivă, lămâie |
| Fibre | mere (10%), morcovi (14%), cartofi dulci (15%), semințe de in (100%), semințe de susan (45%), grâu integral (17%), soia (23%), mazăre (20%), fasole verde (12%), varză (10%), banane (12%), hrișcă (10%), sfeclă roșie (15%), secară (60%), orz (25%), spelta (30%), nap (13%), vânătă (10%), linte (30%), fasole uscată (25%), avocado (26%), năut (30%), pară (12%), zmeură (30%), porumb (12%), afine (12%), rubarbă (8%), o prună (4%), smochine, mango |
| Amino-acizi esențiali | somon (50%), sardine (90%), semințe de in (1000%), nuci (376%), cod (10%), soia (23%), semințe de dovleac, floarea soarelui și susan și uleiurile presate la rece extrase din aceste semințe, cătină, smochine |
| Triptofan | ficat de vițel (120%), cartofi dulci (15%), somon (90%), sardine (80%), semințe de in (90%), migdale (60%), semințe de susan (105%), caju (75%), alune (90%), cod (80%), soia (70%), ouă (50%), semințe de floarea soarelui (90%), semințe de dovleac (150%), pui (110%), curcan (100%), cartofi (10%), vită (50%), quinoa (40%), hrișcă (14%), mei (12%), secară (40%), orz (17%), linte (25%), fasole uscată (32%), năut (27%), usturoi (24%), alge (15%) |
| Molibden | soia (100%), ouă (20%), castravete (7%), vânătă (6%), praz (6%), roșie (6%), linte (90%), fasole uscată (100%), năut (100%), dovlecel (16%) |
| Sulf | afine |
| Crom | afine |
| Sodiu | cătină, smochine |
luni, 21 octombrie 2013
ALIMENTATIA COPILULUI
Alimentatia copilasilor dupa implinirea
varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului
din lunile 11-12, fiind considerata o “trecere” catre alimentatia
adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe
masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu
dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.
Foarte important este de subliniat fapul
ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit
fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai
redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an, pentru o crestere armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o ” fundatie” durabila pentru deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.
Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o ” fundatie” durabila pentru deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi ( de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi.
Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa
cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil
este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar
cresterea in inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare
varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este
nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta
de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un
sfert din cea a unui adult.
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide ( hidrati de carbon) si Lipide ( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si Minerale.
Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul
de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui
copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta,
foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are
nevoie in permanenta de ceva ” nou”.
Proportia intre proteine, glucide si
lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat
carentele cat mai ales excesul.
1. PROTEINELE
- rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
- ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram, jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale ( cereale, legume, fructe);
- prin “decompunere” in organism
elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8 fiind
esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct
din alimentatie);
- cele cu valoare biologica mare ( ” de
calitate”) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua, carne),
acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este
indicata copiilor;
- carnea
- pui, curcan, peste , vita, ficat de pui – 40-60 g zilnic;
- poate fi oferita la masa de pranz sau
cina ( daca este refuzata poate fi “camuflata” sub forma de perisoare,
chiftele, tarte, budinci, placinte)
- carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!
- ouale
- alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2 ori /saptamana), de gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;
- dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou;
- lactatele
- laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca 500-600 ml/zi ;
se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate varstei
deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca
sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici
organismului;
- iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca dulce, smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);
- se pot prepara diverse creme de branza
prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe
cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin
aditivi);
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!
2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)
- au un important rol energetic si
structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot
functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de
tipul amidonului din cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez),
leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si
galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi;
- ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram,
de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin
un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale,
legume, fructe;
- painea trebuie
inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina
integrala ( painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele
( mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de
cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai
consistenta;
- cerealele sub forma de fulgi,
foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un
mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie
piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul a 1-2 biscuiti la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de vaci);
- dulciurile (
ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie
de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare
atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate
foarte mare de zahar; in general se recomanda prajiturile de casa :
chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici etc. ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.
- fructe:
– in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente
alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic
crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie
acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special
datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete (
piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte,
prajituri.
- legumele : – preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate
3. LIPIDELE ( grasimile)
- foarte importante in alimentatia
copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales
in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in
absorbtia unor vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta
pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal
- trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
- exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
- grasimile saturate
- provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
- se recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de pasare
- laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
- untul este
indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D insa
consumat ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat
la o salata) nu folosit la prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.
- grasimile mononesaturate
- uleiul de masline al
carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din
regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi
adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o
multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care organismul
are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din
alimentatie )
- grasimile polinesaturate
-pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras ( somon, somn, sardine, ton, macrou)
care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe
saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate
de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine ( D, A, grupul
vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la
suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un
regim variat;
- uleiul de floarea soarelui
– poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati
pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin
prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor,
gratar;
Mezelurile,( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produsele de patiserie ( foietaje)
nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu
atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare
sunt mai complexe.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun -20-25 %, gustarea 1 – 10-15%, pranzul – 30% , gustarea 2 – 10-15%, cina -20-25% care trebuie sa includa toate cele 5 grupe de alimente:
- grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana)
- grupa II : carne, peste, organe, oua – furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale
- grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi
- grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare
- grupaV : fructele ( 100-150 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.
Ideal ar fi ca toate aceste grupe de
alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in
cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti
mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca
curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa
manance singuri ( chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i
incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie
pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment
neplacut cu refuzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o
cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor determina consumul
zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de
tipul “soldateilor”, experimenteaza lingurita, furculita, canita;
trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori
dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa.
Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de
programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea
rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit
de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare
sanatoase.
Dintre alimentele interzise bebelusului ( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani), zaharul ( maxim 10 g/zi), albusul de ou, mierea de albine ( la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure ( cu precautie la cei cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:
- mezeluri, conserve de carne, peste, pate
- carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
- margarina
- ciocolata
- condimente de tipul vegeta
- laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)
Practic:
mic dejun :
a) 200-250 ml lapte ( formula adaptata
varstei) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt +
dulceata de casa, pate de casa
b) lapte cu cereale
c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine
gustarea 1:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
pranz:
- supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml
- carne ( pui, vita, peste, ficat) –
40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de
garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi,
spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) – 100 g ; pot fi
servite alaturi si bucatele de legume crude…rosie, castravete, ardei
gras pentru a incuraja si consumul de legume crude
- desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.
gustarea 2:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
cina:
a) mamaliga cu branza si smantana – 100-120 g + lapte 200ml
b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte
Cele mai frecvente greseli:
- excesul de lapte
- abandonarea produselor proaspete
- excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile dulci…carbogasoase/necarbogasoase)
- rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe
- folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici
- impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici)
Sfaturi practice:
- respectati orarul meselor
- mesele ar trebui luate in familie, nu
in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte
multi copii mananca in timp ce se joaca);
- portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;
- nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
- folosisti sistemul de recompensa ( ex:” mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la joaca”, etc);
- oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.
luni, 14 octombrie 2013
Idei creative reciclare hăinuțe pentru copii
Să începem cu body-urile, cele care rămân cel mai repede mici.
Cel mai simplu truc este să adăugați o bandă elastică în zona capselor și astfel să îl lungiți. Totuși, puteți să îl metamorfozați fie într-un tricou drăgălaș (vezi prima poză), fie într-o rochița cu fodorasi colorați (vezi a două poză).
Un tricou s-a pătat iremediabil? Știm prea bine ce pete încăpățânate pot lăsa în urmă fructele savurate întreaga vară. Dacă însă nu vă lasă inima să îl aruncați, ce ziceți să coaseti pe el câteva aplicații colorate din resturi de materiale? Aproape că arată mai bine reciclat!
Bluzița preferată a rămas prea scurtă? Se rezolvă rapid cu o bucățica de material și câțiva năsturei decorativi. Iar bluzița câștigă încă un an în plus
Dar cum ar fi să lungiți ceva mai mult tricoul rămas prea mic? Să îl transformați chiar în rochiță!
Iata o soluție și pentru mămicile care nu au mașină de cusut și nu
se prea picep la croitorie: coaseti o bucățica dintr-o rochiță veche la
baza tricoului, pe interior. Puteți să mai și greșiți la cusut, nimeni
nu o să vadă! 
Sarafanul de blugi a rămas prea mic? Aplicați bretele mai lungi din material colorat și lungiți partea de jos cu material.
Rochițele pot fi transformate în fustițe foarte ușor! Iată două exemple:
Iar mânecile unui sarafan de primăvară pot fi tăiate și
transformate în fodorasi. Astfel obțineți chiloței asortați pentru
zilele de vară când sarafanul va deveni mai micuț.
Iar o simplă șosetă poate fi transformată într-un simpatic șoricel.
Tutoriale găsiți la linkurile de mai jos:
http://www.makeit-loveit.com/2011/04/altering-baby-clothes-long-sleeve-to.html
http://www.rufflesandstuff.com/2010/02/making-her-clothes-last-part-one.html
http://www.rufflesandstuff.com/2010/02/making-her-clothes-last-part-two.html
http://onesimplebliss.blogspot.ro/2011/04/repurposing-baby-clothes.html
http://www.makeit-loveit.com/2012/05/turn-a-onesie-into-a-bubble-dress.html
Sursa http://www.tomky.ro/blog/2013/10/hainute-copii-reciclare/
duminică, 11 august 2013
filme de vazut...
The odd life of Timothy Green (2012)
Atonement (2007)
The lookout (2007)
The machinist (2004)
Seraphine (2008)
Reign over me (2007)
Unsere Mütter, unsere Väter (2013)
Into the Wild (2007)
La siciliana ribelle (The Sicilian Girl) (2008)
The Air I Breathe (2007)
Invictus (2009)
The Best Exotic Marigold Hotel (2011)
Monsieur Lazhar (2011)
Martian Child (2007)
El secreto de sus ojos (The Secret in Their Eyes) (2009)
Apocalypto (2006)
Keeping Mum (2005)
Hævnen (In a better world) (2010)
J. Edgar (2011)
Evening (2007)
Hard Candy (2005)
Sleepwalking (2008)
Identity (2003)
The Joneses (2009)
Gifted Hands: The Ben Carson Story (2009)
Uncertainty (2009)
Darbareye Elly (About Elly) (2009)
Medalia de Onoare (2009)
Creation (2009)
The Game (2007)
Rabbit Hole (2010)
Barefoot in the park (Desculţ în parc) (1967)
Concertul (2009)
The Ledge (2011
Blue valentines
What Doesn’t Kill You (2008)
Et maintenant on va où? (Where Do We Go Now?) (2011)
Anche libero va bene (2006)
Extremely Loud & Incredibly Close (2011)
Atonement (2007)
The lookout (2007)
The machinist (2004)
Seraphine (2008)
Reign over me (2007)
Unsere Mütter, unsere Väter (2013)
Into the Wild (2007)
La siciliana ribelle (The Sicilian Girl) (2008)
The Air I Breathe (2007)
Invictus (2009)
The Best Exotic Marigold Hotel (2011)
Monsieur Lazhar (2011)
Martian Child (2007)
El secreto de sus ojos (The Secret in Their Eyes) (2009)
Apocalypto (2006)
Keeping Mum (2005)
Hævnen (In a better world) (2010)
J. Edgar (2011)
Evening (2007)
Hard Candy (2005)
Sleepwalking (2008)
Identity (2003)
The Joneses (2009)
Gifted Hands: The Ben Carson Story (2009)
Uncertainty (2009)
Darbareye Elly (About Elly) (2009)
Medalia de Onoare (2009)
Creation (2009)
The Game (2007)
Rabbit Hole (2010)
Barefoot in the park (Desculţ în parc) (1967)
Concertul (2009)
The Ledge (2011
Blue valentines
What Doesn’t Kill You (2008)
Et maintenant on va où? (Where Do We Go Now?) (2011)
Anche libero va bene (2006)
Extremely Loud & Incredibly Close (2011)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)